Intoleranță la nutriție: definiție, cum funcționează, cauze, simptome

Intoleranța alimentară este o reacție non-alergică și non-imună la anumite alimente sau componente alimentare care pot provoca simptome neplăcute, adesea digestive în natură. Intoleranța alimentară apare atunci când organismul are dificultăți în digerarea anumitor alimente sau absorbția anumitor nutrienți. Intoleranța alimentară este diferită de o alergie alimentară, care este o reacție imună la o proteină alimentară specifică. Alergiile alimentare provoacă simptome și reacții severe sau care pot pune viața în pericol, cum ar fi anafilaxia, în timp ce intoleranțele alimentare sunt în general mai puțin severe în simptome. 

Simptomele intoleranței alimentare includ balonarea, diareea, constipația, durerea abdominală, durerile de cap, erupția cutanată și alte simptome, cum ar fi greața și arsurile la stomac. Simptomele de intoleranță alimentară apar ore sau chiar zile după ce consumând alimentele sau nutrienții infracți, ceea ce face dificilă identificarea cauzei exacte.

Cele mai frecvente cinci tipuri de intoleranțe alimentare sunt intoleranța la lactoză, intoleranța la gluten și intoleranța la histamină. Intoleranța la lactoză apare atunci când organismul are o deficiență de lactază, enzima responsabilă de descompunerea lactozei, zahărul găsit în lapte și produse lactate. Intoleranța la gluten, cunoscută și sub denumirea de sensibilitate la gluten non-celiac, apare atunci când organismul are dificultăți în digerarea glutenului, o proteină găsită în grâu, orz și secară. Intoleranța la histamină este o intoleranță la nutriție care apare atunci când organismul are dificultăți în descompunerea histaminei, un compus găsit în anumite alimente, cum ar fi brânza îmbătrânită, carnea vindecată și alimentele fermentate. 

Pentru persoanele care suspectează că au o intoleranță alimentară, este recomandat să păstreze un jurnal alimentar și să lucreze cu un profesionist din domeniul sănătății pentru a identifica alimentele sau nutrienții jigniți și pentru a dezvolta un plan de gestionare a simptomelor. Tratamentul intoleranței la nutriție include evitarea anumitor alimente care conțin lactate, gluten, cofeină, fructoză și conservanți sau luarea de enzime digestive sau alte suplimente pentru a ajuta la digestie.

Ce este intoleranța la nutriție?

Intoleranța la nutriție, cunoscută și sub denumirea de intoleranță alimentară, este o afecțiune în care organismul are dificultăți în digerarea anumitor alimente sau absorbția anumitor nutrienți. Definiția intoleranței alimentare este „o reacție adversă care rezultă din cauza incapacității organismului de a digera alimente specifice”. Spre deosebire de alergiile alimentare, care sunt reacții imune la specific Proteinele alimentare, intoleranțele alimentare sunt reacții non-alergice și non-imune care pot provoca simptome neplăcute.

Care sunt alți termeni pentru intoleranța la nutriție?

Intoleranța alimentară, sensibilitatea alimentară, sindromul de sensibilitate alimentară, hipersensibilitatea alimentară și sensibilitatea la gluten non-celiac sunt alte sinonime pentru intoleranța la nutriție. În ciuda faptului că aceste sinonime sunt utilizate frecvent în mod interschimbabil, acestea se pot referi la diverse afecțiuni sau clustere de simptome. Alergiile alimentare sinonime interschimbabile, care sunt răspunsuri ale sistemului imunitar la anumite proteine ​​alimentare și pot duce la evenimente severe sau care pot pune viața în pericol precum anafilaxia, nu ar trebui confundate cu acești termeni.

Cum funcționează intoleranța alimentară?

Intoleranța alimentară este o reacție adversă atunci când organismul are probleme să descompună sau să absoarbă anumite mese sau nutrienți. Intoleranțele alimentare nu sunt reacții alergice sau imunologice la proteine ​​dietetice specifice, spre deosebire de alergiile alimentare. Există numeroase modalități prin care s -ar putea dezvolta intoleranța alimentară. O intoleranță alimentară se dezvoltă atunci când nu aveți o enzimă necesară pentru a digera o masă specifică, rezultând o reacție digestivă adversă. De exemplu, persoanele care sunt intolerante la lactoză au disconfort stomacal, deoarece nu au suficient de enzimă lactază pentru a descompune carbohidrații laptelui.

Cum afectează intoleranța alimentară corpul?

Intoleranța alimentară afectează organismul provocând o varietate de simptome, care pot varia în funcție de tipul de intoleranță și de sensibilitatea individului. Bloarea, gazul și diareea pot apărea ca urmare a incapacității organismului de a digera eficient unele alimente sau de a absorbi unii nutrienți. Semnele suplimentare de intoleranță alimentară pot include oboseala, erupții pe piele și dureri de cap.

De exemplu, unii oameni pot dezvolta diaree după ce au mâncat ciocolată dacă sunt sensibile la substanța de histamină care este prezentă în substanță. Acest lucru nu este același lucru cu o alergie la ciocolată, care este un răspuns imunologic la proteinele din ciocolată și poate duce la simptome grave, inclusiv anafilaxie și dificultăți de respirație. Contrar, o sensibilitate la ciocolată ar putea duce la probleme gastrointestinale, cum ar fi balonarea și diareea.

Particulele alimentare nedigerate pot agrava căptușeala intestinului și pot declanșa reacții imunologice, ceea ce este un alt mod prin care intoleranța alimentară poate duce la inflamație în organism. Acest lucru ar putea duce la probleme de sănătate pe termen lung, astfel de boli autoimune și boli inflamatorii intestinale.

Este crucial să ne amintim că reacțiile de intoleranță alimentară sunt adesea mai blânde și se manifestă mai treptat decât alergiile alimentare, ceea ce poate duce la reacții severe, inclusiv anafilaxie. Intoleranța alimentară poate provoca în continuare mult disconfort și chiar agravează condițiile de sănătate dacă este abordată sau dacă masa jignitoare este ingerată frecvent.

Care sunt unele dintre cauzele intoleranței alimentare?

Există numeroase motive pentru mâncare intoleranță, în funcție de tipul de intoleranță și de sensibilitatea persoanei. Următoarele sunt câteva motive tipice pentru mâncare de mâncare intoleranţă.

 1. Gluten 

Intoleranța la gluten (sensibilitatea la gluten, sensibilitatea la gluten non-celiac), adesea denumită sensibilitate la gluten sau sensibilitate la gluten non-celiac, este o formă de intoleranță alimentară în care organismul are probleme de descompunere a glutenului, o proteină prezentă în grâu, orz și secară. Intoleranța la gluten nu are ca rezultat același nivel de deteriorare ca boala celiacă, o tulburare autoimună majoră în care ingerarea glutenului poate dăuna grav intestinului subțire.

Bloarea, durerea abdominală, diareea și epuizarea sunt doar câteva dintre simptomele pe care persoanele cu intoleranță la gluten le -ar putea simți după ce au consumat mese care conțin gluten. Simptomele non-gastrointestinale, inclusiv durerile de cap și disconfortul articular pot apărea și la unele persoane. De la disconfort minor la simptome severe și acute, simptomele de intoleranță la gluten pot varia în severitate și timp de pornire.

Se crede că un amestec de factori ereditari și de mediu contribuie la intoleranța la gluten. Deoarece procesul precis este încă neclar, se crede că intoleranța la gluten este poate cauzată de un răspuns imunologic defect la gluten în intestin. Intoleranța la gluten poate fi, de asemenea, cauzată de mai multe boli medicale subiacente, cum ar fi tulburările autoimune și sindromul de colon iritabil.

2. Cofeină 

Intoleranța la cofeină este un tip de intoleranță alimentară în care organismul are probleme de procesare a cofeinei, un stimulent prezent în alimente și băuturi precum cafea, ceai, ciocolată și alte alimente. Intoleranța la cofeină este o reacție non-alergică care poate duce la o varietate de simptome, spre deosebire de o reacție imunologică rară și severă cunoscută sub numele de alergie la cofeină.

După ce au consumat mese sau băuturi care conțin cofeină, cei care sunt sensibili la aceasta pot experimenta simptome precum dureri de cap, jitteriness, anxietate, palpitații cardiace și probleme cu somnul. De la ușoară disconfort la simptome severe și urgente, simptomele ar putea varia în grad și timp de debut.

Simptomele de intoleranță la cofeină pot fi, de asemenea, ocazional, de asemenea, aduse de o cantitate excesivă de aport de cofeină sau de o încetare rapidă a consumului de cofeină. Predispoziția genetică, sensibilitatea individuală și bolile medicale subiacente, cum ar fi sindromul intestinului iritabil și tulburările de anxietate sunt doar câteva dintre cauzele intoleranței la cofeină.

3. lactate 

Intoleranța la lactoză, denumită în mod obișnuit intoleranță la lactate, este un tip de intoleranță dietetică în care organismul are probleme în descompunerea lactozei, un zahăr prezent în lapte și alte produse lactate. Intoleranța la lactate este o reacție non-alergică care poate duce la o varietate de simptome gastrointestinale, spre deosebire de o alergie la lapte, care este o reacție imunologică rară și severă la proteinele din lapte.

După ce au consumat produse lactate, cei care au o intoleranță la lactate pot prezenta simptome precum flatulența, diareea și durerea abdominală. De la ușoară disconfort la simptome severe și urgente, simptomele ar putea varia în grad și timp de debut.

Lipsa lactazei, o enzimă necesară pentru ca intestinul subțire să descompună lactoza, are ca rezultat intoleranța la lactate. Factorii genetici, împreună cu alte tulburări medicale de bază, inclusiv boala celiacă și boala inflamatorie a intestinului, ar putea contribui la deficit.

4. Histamină

Histamina, o substanță prezentă în mod natural în multe mese și creată de sistemul imunitar al corpului, este un tip de intoleranță alimentară care se dezvoltă atunci când organismul are probleme să o descompună. Intoleranța la histamină este o reacție non-alergică care poate duce la o varietate de simptome, spre deosebire de alergia la histamină, care este o reacție imunologică rară și severă la histamină.

Persoanele cu intoleranță la histamină pot prezenta simptome precum dureri de cap, mâncărime, stupi, înroșire a feței și disconfort gastrointestinal. De la ușoară disconfort la simptome severe și urgente, simptomele ar putea varia în grad și timp de debut.

Intoleranța la histamină poate fi determinată de lipsa enzimelor necesare pentru descompunerea histaminei, precum și a altor tulburări medicale subiacente, cum ar fi disbioza intestinală și unele medicamente. În situații rare, consumul de alimente bogate în histamină, cum ar fi brânzeturile îmbătrânite, carnea vindecată și alimentele fermentate poate agrava și mai mult simptomele de intoleranță la histamină.

5. Fructoză

Intoleranța la fructoză, adesea denumită malabsorbție a fructozei, este un tip de intoleranță alimentară care se întâmplă atunci când organismul are probleme să se descompună și să absoarbă fructoza, un fel de zahăr care este prezent în mod natural în multe fructe, legume și dulciuri. Intoleranța la fructoză este o reacție non-alergică care poate duce la o varietate de simptome gastrointestinale, spre deosebire de alergia la fructoză, care este o reacție imunologică neobișnuită și severă la fructoză.

După ce au consumat alimente bogate în fructoză sau alte zaharuri precum zaharoza și sorbitolul, persoanele cu intoleranță la fructoză pot simți simptome precum balonarea, durerea de stomac, diareea și gazul. În funcție de cantitatea de fructoză luată, gradul de simptome poate varia, iar unii indivizi pot fi capabili să tolereze cantități minuscule de fructoză fără a dezvolta simptome.

Intoleranța la fructoză poate fi cauzată de lipsa enzimelor necesare pentru a descompune fructoza, precum și de alte tulburări medicale care stau la baza, inclusiv boala celiacă și sindromul de colon iritabil (IBS). Simptomele de intoleranță la fructoză pot fi ocazionale prin consumul de alimente bogate în fructoză sau alte dulciuri, cum ar fi mere, pere și miere.

6. Salicilat

Intoleranța la salicilat, cunoscută și sub denumirea de sensibilitate la salicilat, este un tip de intoleranță alimentară care apare atunci când organismul are dificultăți de prelucrare și eliminare a salicilelor, un compus chimic natural găsit în diverse alimente, băuturi și medicamente. Salicilații sunt prezenți în multe fructe și legume, precum și condimente, nuci și arome. Intoleranța la salicilat este un răspuns non-alergic și non-imun care poate provoca o serie de simptome.

Persoanele cu intoleranță la salicilat pot experimenta simptome precum dureri de cap, stupi, eczeme, congestie nazală, suferință gastrointestinală și simptome asemănătoare astmului după ce consumă alimente sau băuturi care sunt bogate în salicilați. Severitatea simptomelor poate varia în funcție de cantitatea de salicilate consumate și de nivelul de toleranță al individului.

Intoleranța la salicilat poate fi cauzată de o deficiență de enzimă care afectează capacitatea organismului de a se descompune și de a elimina salicilații. De asemenea, poate fi declanșat de condițiile de sănătate subiacente, cum ar fi sindromul intestinului iritabil (IBS) sau boala inflamatorie a intestinului (IBD). În unele cazuri, consumul de cantități mari de alimente bogate în salicilat sau luarea de medicamente care conțin salicilat poate declanșa, de asemenea, simptome de intoleranță la salicilat.

7. sulfite

Intoleranța sulfitului, cunoscută și sub denumirea de sensibilitate la sulfit, este un tip de intoleranță alimentară care apare atunci când organismul are dificultăți de prelucrare și eliminare a sulfitelor, un grup de compuși pe bază de sulf, care sunt folosiți în mod obișnuit ca conservanți în diverse alimente și băuturi. Sulfitele se găsesc și în unele medicamente, produse cosmetice și produse de curățare. Intoleranța la sulfit este un răspuns non-alergic și non-imun care poate provoca o serie de simptome.

Persoanele cu intoleranță la sulfit pot prezenta simptome, cum ar fi dureri de cap, înroșire, stupi, dureri abdominale, diaree și simptome asemănătoare astmului, după ce consumă alimente sau băuturi care sunt bogate în sulfite. Severitatea simptomelor poate varia în funcție de cantitatea de sulfit consumată și de nivelul de toleranță al individului.

Intoleranța sulfitului poate fi cauzată de o deficiență de enzimă care afectează capacitatea organismului de a se descompune și elimina sulfitele. De asemenea, poate fi declanșat de condițiile de sănătate subiacente, cum ar fi astmul sau alergiile. În unele cazuri, consumul de cantități mari de alimente sau băuturi care conțin sulfit poate declanșa, de asemenea, simptome de intoleranță la sulfit.

8. FODMAPS

Intoleranța FODMAP este un tip de intoleranță alimentară care afectează digestia și absorbția anumitor tipuri de carbohidrați numiți FODMAP (oligo-, di-, mono-sacharide fermentabile). FODMAP -urile se găsesc într -o varietate de alimente, inclusiv grâu, produse lactate, unele fructe, legume și leguminoase.

Când cineva cu intoleranță FODMAP consumă alimente bogate în FODMAP -uri, carbohidrații nedigestici trec în intestinul gros, unde sunt fermentate de bacteriile intestinale, producând gaze și alte produse secundare care pot duce la simptome precum dureri abdominale, balonare, constipație și diaree. Intoleranța FODMAP nu este o alergie sau un răspuns imun, ci mai degrabă un răspuns non-alergic și non-imun la anumite tipuri de carbohidrați.

Intoleranța FODMAP poate fi cauzată de o serie de factori, incluzând supraaglomerarea bacteriană a intestinului subțire (SIBO), un dezechilibru al bacteriilor intestinale și o predispoziție genetică la intoleranța FODMAP. Stresul și anxietatea pot agrava, de asemenea, simptomele intoleranței FODMAP.

9. Amine

Intoleranța aminelor este un tip de intoleranță alimentară care apare atunci când organismul are dificultăți în digerare și metabolizarea aminelor, care se află în mod natural compuși care se găsesc în unele alimente. Aminele pot fi produse prin descompunerea proteinelor în alimente, precum și prin procese de fermentare și îmbătrânire.

Atunci când cineva cu intoleranță la amine consumă alimente bogate în amine, cum ar fi brânzeturile îmbătrânite, carnea vindecată și alimentele fermentate, organismul poate avea probleme să descompună și să metabolizeze acești compuși, ceea ce duce la o acumulare în corp. Acest lucru poate provoca simptome precum dureri de cap, migrene, înroșire, transpirație, palpitații și tulburări gastrointestinale.

Există mai mulți factori care pot contribui la intoleranța la amine, inclusiv genetica, disfuncția hepatică și un dezechilibru al bacteriilor intestinale. Unele medicamente, cum ar fi inhibitorii monoaminei oxidazei (MAOI), pot crește, de asemenea, riscul de intoleranță la amină.

Care sunt simptomele comune ale unei intoleranțe alimentare?

Intoleranța alimentară este incapacitatea de a tolera anumite alimente de către intestinele tale din cauza sensibilității. Simptomele incomode ar putea apărea după ce au consumat aceste articole. INtoleranțele sunt reacții non-alergice și non-imune uAlergiile alimentare asemănătoare, care sunt reacții imune la proteine ​​alimentare specifice. Iată simptome comune ale intoleranței alimentare:

• Probleme gastrointestinale: balonare, gaze, dureri abdominale, diaree, constipație
• Dureri de cap sau migrene
• Erupții cutanate, stupi, eczemă
• Congestie nazală, nasul curgător
• Oboseală, letargie, slăbiciune
• Iritabilitate, anxietate, depresie
• Dureri articulare, dureri musculare

Un exemplu de intoleranță alimentară este intoleranța la lactoză, care apare atunci când organismul are dificultăți în digerarea lactozei, un zahăr găsit în lapte și produse lactate. Unele simptome comune ale intoleranței la lactoză includ balonarea, gazul, greața, durerile de cap sau migrenele. 

Este important de menționat că severitatea simptomelor poate varia în funcție de sensibilitatea individului și de cantitatea de alimente consumate.

Poate intoleranța la lactoză cauza Dureri de cap?

Da, intoleranța la lactoză poate provoca dureri de cap. Intoleranța la lactoză este un tip de intoleranță alimentară care apare atunci când organismul are dificultăți în digerarea lactozei, un zahăr găsit în lapte și produse lactate. Unul dintre simptomele comune ale intoleranței la lactoză este durerile de cap sau migrene.

Există mai multe mecanisme potențiale prin care intoleranța la lactoză poate provoca dureri de cap. Unul este legat de eliberarea de histamină, un produs chimic care este implicat în răspunsul imun și poate provoca inflamație. Când lactoza nu este digerată în mod corespunzător, poate duce la o creștere a nivelului de histamină, ceea ce poate declanșa dureri de cap la unele persoane.

Migrenele de intoleranță la lactoză au un alt mecanism potențial este legat de axa intestinului-creier, care este calea de comunicare între sistemul digestiv și sistemul nervos central. Când lactoza nu este digerată în mod corespunzător, poate duce la modificări ale microbiomului intestinal și la producerea anumitor metaboliți care pot afecta creierul și contribuie la dureri de cap.

Este important de menționat că relația dintre intoleranța la lactoză și durerile de cap nu este bine înțeleasă și poate varia în funcție de individ. Dacă aveți dureri de cap sau alte simptome ale intoleranței alimentare după ce consumați alimente care conțin lactoză, este important să vorbiți cu un profesionist din domeniul sănătății pentru diagnostic și tratament adecvat.

Cum să știi dacă ai intoleranță alimentară?

Intoleranța alimentară se referă la dificultăți în digerarea anumitor alimente sau la absorbția anumitor nutrienți, ceea ce duce la o varietate de simptome neplăcute. Dacă bănuiți că este posibil să aveți o intoleranță alimentară, puteți face mai mulți pași pentru a identifica mâncarea vinovată și pentru a vă confirma suspiciunea. Iată câteva instrucțiuni de urmat:

1. Păstrați un jurnal alimentar: începeți prin a păstra o evidență detaliată a ceea ce mâncați și orice simptome pe care le experimentați. Rețineți timpul zilei, tipul de alimente și severitatea și durata simptomelor dvs. Acest lucru vă poate ajuta să identificați tiparele și potențialele alimente declanșatoare.
2. Eliminați alimentele suspectate: după ce ați identificat alimente potențiale declanșatoare din jurnalul dvs. alimentar, eliminați -le din dieta dvs. pentru o perioadă de timp. Acest lucru se poate face printr -o dietă de eliminare sau prin evitarea cu totul suspectă a alimentelor. Asigurați -vă că eliminați un singur aliment simultan, astfel încât să puteți identifica cu exactitate mâncarea vinovată.
3. Reintroduceți alimentele eliminate: după o perioadă de timp, de obicei două până la patru săptămâni, reintroduceți alimentele eliminate în dieta dvs. și monitorizați -vă simptomele. Dacă simptomele revin, este probabil ca alimentele eliminate să fie vinovatul.
4. Consultați -vă cu un profesionist din domeniul sănătății: Dacă sunteți încă sigur cu privire la cauza simptomelor dvs., este important să vă consultați cu un profesionist din domeniul sănătății care vă poate ajuta să identificați cauza principală și să oferiți un tratament adecvat.

Este important de menționat că intoleranța alimentară poate fi complexă și dificil de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi întârziate și variază în severitate. Menținerea unui jurnal alimentar și lucrul cu un profesionist din domeniul sănătății vă poate ajuta să identificați alimentele declanșatoare și să vă gestionați simptomele în mod eficient.

Poate ajuta un test de sânge să știe dacă aveți intoleranță alimentară?

Sânge Testele sunt Nu este o metodă fiabilă pentru diagnosticarea intoleranței alimentare. Spre deosebire de alergii, care pot fi detectate prin teste de sânge care măsoară nivelurile de anticorpi IgE, nu există biomarkeri specifici pentru intoleranța alimentară. Testele de sânge pot fi utilizate pentru a detecta anticorpi IgE specifici asociați cu alergiile alimentare, dar, în general, nu sunt fiabile pentru diagnosticarea intoleranțelor alimentare. Acest lucru se datorează faptului că intoleranțele alimentare nu sunt asociate de obicei cu anticorpii IgE, ceea ce înseamnă că Teste de sânge Pentru anticorpii IgE nu vor detecta intoleranțe alimentare. În schimb, diagnosticarea intoleranțelor alimentare implică de obicei un proces de eliminare și urmărirea atentă a simptomelor ca răspuns la diferite alimente. În unele cazuri, un test de respirație, eșantion de scaun sau alte teste specializate ajută la diagnosticarea anumitor tipuri de intoleranțe alimentare, cum ar fi intoleranța la lactoză. Cu toate acestea, aceste teste nu sunt întotdeauna necesare și este posibil să nu poată detecta toate tipurile de intoleranțe alimentare.

Concluzie:

Intoleranța alimentară este o reacție non-alergică la anumite alimente care pot provoca o serie de simptome, cum ar fi probleme digestive, probleme ale pielii, dureri de cap și multe altele. Spre deosebire de alergiile alimentare, care pot pune viața în pericol, intoleranțele alimentare sunt, în general, mai puțin severe, dar pot avea încă un impact asupra calității vieții unui individ. Există multe tipuri diferite de intoleranță alimentară cauzate de gluten, cofeină, lactate, fodmaps și amine.  Este important să identificați orice intoleranțe alimentare pentru a evita declanșarea simptomelor și pentru a îmbunătăți sănătatea și bunăstarea generală.