Endometrioză: definiție, tipuri, cauze, simptome, risc și tratamente

Prezentare generală a endometriozei

Endometrioza este o boală cronică care afectează endometrul, țesutul care aliniază interiorul uterului. Endometrioza este o afecțiune în care acest țesut se dezvoltă în afara uterului, de obicei în regiunea pelvină, dar ocazional în alte părți ale corpului. Țesutul endometrial se umflă, se degradează și sângerează în timpul ciclului menstrual, provocând menstruația. Cu toate acestea, ajustările hormonale determină țesutul endometrial dislocat care înconjoară uterul să se îngroașe, să se degradeze și să sângereze. 

Se estimează că endometrioza afectează aproximativ 10% dintre femeile în vârstă de reproducere la nivel mondial, ceea ce se traduce la aproximativ 176 de milioane de femei la nivel mondial.

Endometrioza este clasificată pe scară largă în trei tipuri: endometrioza peritoneală superficială (SPE), endometriomul ovarian (OMA) și endometrioza infiltrată profundă (matriță).

Contrar țesutului endometrial pierdut în timpul menstruației, sângele și țesutul legat de endometrioză nu sunt în măsură să părăsească corpul. Acest lucru ar putea declanșa procese inflamatorii, fibroză și atașamente la formă, ceea ce ar provoca dureri în plus față de alte simptome. Există o serie de ipoteze cu privire la cauzalitatea endometriozei, inclusiv perioade regresive (trecerea sângelui menstrual în cavitatea pelvină înapoi), deficiențe în hormoni, probleme de sistem imunitar și motive genetice. Totuși, toate aceste ipoteze nu se explică cum apare endometrioza.

Endometrioza provoacă o varietate de simptome, dar cele mai frecvente includ disconfort pelvin, cicluri menstruale dificile, durere în timpul sau după activitate sexuală, sângerare grea, probleme de fertilitate, epuizare și probleme gastrointestinale precum balonarea, diareea sau constipația. Severitatea simptomelor afecțiunii nu corespunde întotdeauna în măsura sau stadiul acesteia.

Endometriosis is typically diagnosed using a combination of medical records evaluation, pelvic assessments, imaging studies like ultrasound or MRI, and, in some circumstances, a minimally invasive surgical procedure called laparoscopy that helps visualise and verify the existence of endometrial tissue outside the lining of the uter.

Deși endometrioza nu are încă o cură, există mai multe opțiuni terapeutice pentru a controla simptomele și a spori calitatea vieții. Alei de calmante, tratamente hormonale (cum ar fi contraceptive orale sau hormoni care eliberează agoniști de gonadotropină), chirurgie conservatoare pentru a elimina anomaliile endometriale sau, în situații extreme, histerectomia (eliminarea uterului) și eliminarea ovarelor sunt unele dintre aceste opțiuni.

Este crucial pentru persoanele care au simptome legate de endometrioză să vorbească cu un expert medical, precum un ginecolog, care face un diagnostic precis și oferă o terapie adecvată pentru ei în funcție de cazul lor specific.

Ce este endometrioza?

Endometrioza este o afecțiune în care țesutul care seamănă cu căptușeala uterină se dezvoltă în afara uterului. Endometrioza face mai dificilă însărcinată și provoacă dureri pelvine excretoare. Endometrioza afectează o persoană care începe cu primul ciclu menstrual.

Endometrioza este o afecțiune cronică și, deși nu există leac, putem lucra împreună pentru a gestiona simptomele și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pentru femei. Planurile de tratament trebuie să fie individualizate și adaptate la nevoile fiecărui pacient, declarat de dr. Michael Brown.

Un țesut care seamănă cu căptușeala uterului crește în afara uterului atunci când o persoană are endometrioză. Din această cauză, zona pelvină și (ocazional) alte părți ale corpului experimentează inflamația și formarea țesutului cicatricial. Disconfortul pelvin intens este un semn comun al endometriozei, în special atunci când menstruarea. Unele femei se confruntă cu durere în timpul activității sexuale sau în timp ce merg la toaletă. Unele femei întâmpină dificultăți în a rămâne însărcinată.

În medie, este nevoie de 7-10 ani pentru ca o femeie să primească un diagnostic adecvat de endometrioză de la debutul simptomelor. Această întârziere se datorează parțial lipsei de conștientizare și tendinței de a respinge durerea menstruală ca fiind normală.

Cât de frecventă este endometrioza?

Endometrioza este o boală complexă care are impact asupra unui număr mare de femei din întreaga lume de la începutul primei perioade (menarche) până când menopauză și endometrioză nu depind de etnie sau poziție socială. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 10% (190 de milioane) dintre femei și adolescenți ai vârstei reproductive suferă de endometrioză la nivel mondial.

Endometrioza are efecte substanțiale sociale, economice și ale sănătății publice. Durere extremă, epuizare, tristețe, îngrijorare și probleme de fertilitate, scad nivelul de viață. Unele victime ale endometriozei sunt incapacitate de dureri excretoare care îi împiedică să participe la locuri de muncă sau la școală. Durerea legată de endometrioză în timpul sexului determină întreruperea sau evitarea actului sexual, ceea ce dăunează sănătății sexuale atât a persoanei afectate, cât și a partenerilor lor.

Populația generală și majoritatea profesioniștilor din domeniul sănătății din prima linie nu știu frecvent că disconfortul pelvic neplăcut și dăunător nu este normal, ceea ce duce la normalizarea și stigmatizarea simptomelor, precum și o întârziere extinsă în diagnostic. Din cauza lipsei de cunoștințe despre endometrioză în rândul practicienilor din domeniul sănătății primare, pacienții care ar putea beneficia de terapie simptomatică medicală nu li se oferă adesea tratamente medicale. Diagnosticul întârziat împiedică frecvent pacienții să primească opțiuni de tratament disponibile, cum ar fi analgezice nesteroidiene și contraceptive orale.

Care sunt tipurile de endometrioză?

Tipurile comune de endometrioză se bazează pe locațiile în care se găsește țesutul endometrial. Tipurile comune de endometrioză sunt endometrioza superficială, endometrioza profundă, endometriomele și adenomioza. Aproximativ 70–80% din toate cazurile de endometrioză sunt superficiale, ceea ce îl face cel mai răspândit tip. Un tip mai grav de endometrioză este endometrioza infiltrată profundă. Incorporează intrarea țesutului endometrial în părțile cele mai interioare ale țesuturilor, inclusiv rectul, vezica și uneori colonul. Rezultă probleme intestinale și vezicii urinare și este extrem de dureros. Mai jos sunt enumerate tipurile comune de endometrioză. 

1. Endometrioză superficială 

Endometrioza superficială este cel mai frecvent tip de endometrioză care constituie aproximativ 80% din totalul endometriozei. Endometrioza superficială (SE) apare ca o leziune superficială peritoneală. Leziunile sunt adesea vizibile de -a lungul peretelui din exterior uterin/peritoneal și sunt de culoare roșie, neagră sau alb. Deși în prezent nu există un tratament pentru endometrioză, există o serie de medicamente, terapii, intervenții chirurgicale și tehnici de autogestionare care ajută la ameliorarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții. În prezent, se lucrează pentru a crea și îmbunătăți metodele de diagnostic, astfel încât SE să fie identificate rapid și non-invaziv.

2. Endometrioză profundă 

Endometrioza profundă este o formă severă de endometrioză. În cazurile de endometrioză severă, creșterea anormală a țesuturilor pătrunde profund în organele și țesuturile înconjurătoare, inclusiv rectul, vezica, vezica, uterinul uterin și ovarele. Simptomele obișnuite ale endometriozei profunde pot include disconfort pelvic intens, durere în timpul activității sexuale, intestin dureros sau urină, sângerare lunară grea și infertilitate. 

3. Endometrioame 

Endometriomele sunt un tip de chist care se dezvoltă în ovare ca urmare a endometriozei. Sunt cunoscute sub numele de chisturi endometriotice ovariene sau chisturi de ciocolată. Endometrioza este o tulburare în care țesutul care se învecinează în mod normal cu uterul se dezvoltă în afara uterului, de obicei pe ovare, tuburi uterine sau alte organe pelvine. 

Este posibil ca țesutul endometrial să se implanteze pe ovare și să creeze un chist care arată ca ciocolata neagră atunci când devine umplut cu sânge vechi. Aceste chisturi produc simptome, inclusiv dureri pelvine, în special în timpul menstruației, durerea în timpul activității sexuale, sângerarea menstruală neregulată și infertilitatea. Dimensiunile lor variază.

4. Adenomioză 

Adenomioza este o tulburare în care peretele muscular al uterului este încălcat de stratul cel mai interior al uterului. Din această cauză, uterul crește mai mare și se îngroașă. Deși adenomioza este o tulburare benignă, poate afecta totuși calitatea vieții unei femei și poate crea o varietate de simptome. Există mai multe teorii cu privire la cauza exactă a adenomiozei. Conform unui concept, acesta ar putea fi cauzat de anomalii hormonale. 

 

Care sunt cauzele endometriozei?

Endometrioza are o etiologie subiacentă neidentificată. Țesut care ar alinia în mod normal uterul crește în locurile incorecte în caz de endometrioză. Produce senzații inconfortabile atunci când crește în zone precum cavitatea pelvină, organele de reproducere și exteriorul uterului. 

Cercetarea este crucială pentru a înțelege mai bine cauzele de bază și pentru a dezvolta tratamente mai eficiente pentru endometrioză. Trebuie să continuăm să susținem progrese științifice în acest domeniu pentru a îmbunătăți viața femeilor afectate de această afecțiune, potrivit dr. Emily Roberts.

Teoria cea mai frecvent recunoscută despre endometrioză este menstruația retrogradă, care susține că în perioade, unele fluxuri de sânge menstrual retrograd prin tuburile uterine și în cavitatea pelvină, mai degrabă decât să părăsească corpul. Celulele endometrului din fluxul sanguin ar putea apoi să adere și să se dezvolte în afara uterului. Operațiunile anterioare, cum ar fi o histerectomie sau cezariană, lasă țesutul cicatricial sau formează aderențe. Aceste cicatrici ar putea deveni locul endometriozei dacă țesutul endometrial se atașează acolo. 

Mai jos sunt prezentate câteva cauze ale endometriozei.

  1. Tulburarea sistemului imunitar

La pacienții cu endometrioză au fost observate anomalii multiple ale sistemului imunitar. 

Conform unui studiu, pacienții cu endometrioză au arătat un nivel ridicat de inflamație. În plus, studiile au indicat că pacienții cu endometrioză au disfuncție a sistemului imunitar, în special în ceea ce privește o anumită clasă de celule imune cunoscute sub numele de celule ucigașe naturale. S -a demonstrat că garniturile uterine ale pacienților cu endometrioză supraprodează substanțe chimice numite chemokine, care atrag celulele imune suplimentare și exacerbează inflamația. Încă nu este clar dacă răspunsul imun afectat este cauza reală a endometriozei sau doar un simptom. Cu toate acestea, defecțiunea sistemului imunitar reprezintă o legătură posibilă dintre endometrioză și boli autoimune. 

2. menstruație retrogradă

Când sângele menstrual se desfășoară retrograd, acesta intră în cavitatea abdominală, mai degrabă decât să plece prin vagin. Căptușeala uterină eliberează în mod normal sângele din vagin și în jos în timpul unui ciclu menstrual. Majoritatea oamenilor nu au simptome menstruale retrograde. Disconfortul perioadei este cel mai tipic simptom la cei care îl experimentează. Există dovezi din numeroase cercetări că dezvoltarea endometriozei și menstruația retrogradă sunt legate. Celulele endometriale, care aliniază uterul, parcurg tuburile uterine și în pelvis dacă pacientul se confruntă cu menstruația retrogradă. Endometrioza se dezvoltă dacă celulele nu sunt îndepărtate de corp și se acumulează în schimb pe țesuturile pelvine. Unii profesioniști medicali recomandă hormonii pacienților pentru a reduce sângerarea menstruală. Acest lucru scade cantitatea de sânge care curge în cavitatea abdominală împotriva presiunii.

3. Transformarea celulelor embrionare

Transformarea celulelor este o altă cauză potențială a endometriozei. Conform conceptului, hormonii fac ca celulele din jurul uterului să se schimbe în celule endometriale, care aliniază interiorul uterului. Conform conceptului de transformare a celulelor embrionare, țesutul endometrial s -ar putea dezvolta în anumite regiuni ale uterului. Această viziune este susținută de faptul că celulele din tractul gastrointestinal se dezvoltă din celulele embrionare. Celulele embrionare au capacitatea de a se transforma în celule asemănătoare endometriale. 

4. Transportul celulelor endometriale 

 Hormonii produși de ovarele unei femei instruiește celulele uterine sau ale pântecelui să crească și să se îngroașe în fiecare lună. După perioade, organismul distruge aceste celule endometriale suplimentare. Endometrioza se dezvoltă dacă aceste celule, cunoscute sub numele de celule endometriale, penetrează și proliferează pe uter. Conform unui concept, celulele endometriale care sunt eliminate într -o perioadă se deplasează în aval în tuburile uterine și în regiunea pelvină, unde se dezvoltă și se încorporează. 

 

5. Transformarea celulelor peritoneale

Conform mai multor studii, factorii de adeziune mezotelială peritoneală sunt exprimați în mod diferit la femeile afectate de endometrioză, care prezintă potențial situri de atașare a celulelor endometriale ectopice pentru dezvoltarea leziunilor de endometrioză. Pierderea strânsă a joncțiunii și alte modificări fenotipice ale celulelor mezoteliale peritoneale fac posibil ca leziunile precoce să pătrundă în matricea extracelulară sau pentru atașarea celulelor ectopice. Există date care sugerează că mezoteliul peritoneal influențează capacitatea celulelor ectopice de a invada prin îmbunătățirea remodelării țesuturilor locale. 

6. Mutații genetice

Se crede că endometrioza are o predispoziție ereditară, ceea ce face ca unii indivizi să fie mai sensibili la dezvoltarea acesteia decât la alții. Numeroase studii genomice au arătat că endometrioza este cauzată de modificări substanțiale ale expresiei genice. 

Unele studii au identificat mutații genetice specifice care sunt asociate cu un risc crescut de endometrioză. De exemplu, un studiu din 2017 publicat în American Journal of Human Genetics a constatat că mutațiile rare ale genei Arid1a, care este implicată în reglarea și reparația ADN -ului, au fost mai frecvente la femeile cu endometrioză decât la cele fără afecțiune. 

7. Factori imunologici 

Celulele imune sunt esențiale pentru declanșarea și susținerea inflamației persistente care este legată de endometrioză. Celulele imune pătrund în țesutul endometrial ectopic și eliberează citokine și chemokine pro-inflamatorii, care contribuie la deteriorarea și disconfortul țesutului. Aceste celule imune includ macrofage, celule T și celule ucigașe naturale (NK). Conform studiilor, funcția celulelor imune este frecvent neobișnuită la femeile afectate de endometrioză. De exemplu, raportul dintre celulele T reglatoare (Tregs) și celulele T ajutor (Th1 și Th2) este dezechilibrat. Treg -urile sunt responsabile de păstrarea toleranței imunologice, prin urmare, activitatea lor diminuată în endometrioză ajută la supraviețuirea și dezvoltarea țesutului endometrial ectopic.

Mai multe studii au sugerat că sistemul imunitar joacă un rol în dezvoltarea endometriozei. De exemplu, un studiu din 2015 publicat în Journal of Obstetrics and Gynecology Research a constatat că femeile cu endometrioză aveau niveluri mai mari de anumite celule imune și citokine (proteine ​​care reglează răspunsul imun) în lichidul lor peritoneal (lichidul care înconjoară organe în pelvis) în comparație cu femeile fără endometrioză.

8. Factorii de mediu 

Expunerea la anumite toxine de mediu, cum ar fi dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), a fost legată de un risc crescut de endometrioză în unele studii. De exemplu, un studiu din 2011 publicat în reproducerea umană a constatat că femeile cu niveluri ridicate de expunere la dioxină aveau un risc mai mare de endometrioză. Probabilitatea și severitatea endometriozei sunt afectate de anumite alegeri dietetice. De exemplu, un risc mai mare a fost legat de o dietă bogată în carne roșie și grăsimi saturate și sărac în fructe, legume și acizi grași omega-3. Mai mult, unele cercetări au indicat că femeile cu endometrioză au rate mai mari de sensibilitate la gluten și intoleranță la lactoză.

Care sunt simptomele endometriozei?

Principalul simptom al endometriozei este durerea pelvină, care este frecvent legată de menstruație. Deși multe femei suferă crampe de -a lungul perioadelor lor, persoanele care au endometrioză au frecvent dureri menstruale mai severe decât de obicei. De -a lungul timpului, durerea se poate înrăutăți. Înainte și pentru câteva zile după o perioadă, femeile experimentează dureri pelvine și crampe. 

Mărimea bolii nu este întotdeauna prevăzută cu exactitate de intensitatea durerii. Pacientul are endometrioză moderată și are dureri intense sau are endometrioză avansată și nu are prea puține dureri.

Calitatea vieții este afectată de dureri de endometrioză excretoare. Unii indivizi prezintă depresie sau tulburări de dispoziție. Atât tratamentele medicale și de sănătate mintală sunt benefice. 

Endometrioza este în mod obișnuit confundată cu alte tulburări medicale care au ca rezultat disconfort abdominal, cum ar fi boala inflamatorie pelvină (PID) sau chisturi în ovare. Ar putea fi confundat cu sindromul de intestin iritabil (IBS), o tulburare care produce episoade de diaree, balonare și crampe în abdomen. Endometrioza coexistă cu IBS, ceea ce face mai dificil un diagnostic.

Mai jos sunt enumerate câteva simptome comune ale endometriozei.

1. Durere pelvină continuă 

Durerea pelvină continuă este unul dintre cele mai frecvente simptome ale endometriozei. Pacienții cu endometrioză au dureri pelvine cu intensitate variabilă, fie înainte, în perioadele sau după perioade. Dureri pelvine persistente dureroase, plictisitoare sau severe. Se agravează în timp ce faci anumite lucruri, cum ar fi sex, mergi la toaletă sau urină. Este esențial să faceți o programare cu un furnizor de servicii medicale, de preferință un ginecolog sau un expert în endometrioză, dacă are durere pelvină sau endometrioză. Pentru a confirma starea medicală, medicul vă evaluează simptomele, face o examinare fizică minuțioasă și solicită teste suplimentare, inclusiv scanări imagistice.

2. Durere după sau în timpul activității sexuale

Durerea severă de endometrioză pe parcursul activității sexuale este determinată de iritații și fibroza zonei care leagă peretele anterior al zonei genitale de peretele din spate al vaginului. În funcție de locația și severitatea endometriozei, durerea este mai severă în unele poziții sexuale decât în ​​altele. Este foarte dificil să vorbim despre provocările fizice întâmpinate în timpul sexului, deoarece sexul dureros este o experiență atât de profund privată. Este neobișnuit ca un pacient să dezvăluie de bună voie sexul dureros în timp ce vorbește despre simptomele lor cu un medic. Cu toate acestea, este crucial să anunțăm femeia din cauza tulpinii simptomelor sau chiar a încheierii unei relații. Acest lucru este valabil atât pentru sănătatea fizică, cât și pentru sănătatea sexuală. 

3. Perioade dureroase 

Căptușeala uterină crește pe o perioadă menstruală normală pentru a se pregăti pentru sarcină. În absența sarcinii, uterul își elimină stratul exterior, ceea ce provoacă sângerare lunară. În aceste perioade, țesutul deplasat al endometrului la pacienții cu endometrioză răspunde la modificările hormonilor și sângerărilor. Problema este că acest țesut nu este în măsură să părăsească corpul, deoarece este în afara uterului. Aceasta duce la reacții inflamatorii, disconfort și dezvoltarea țesutului cicatricial, toate fiind potențial dureroase. Printre femeile aflate în endometrioză, nivelul durerii de perioadă ar putea diferi substanțial. Anumiți pacienți simt doar o mică durere, alții ar putea suferi de disconfort intens, care are un impact mare asupra vieții lor de zi cu zi. Sângerarea în perioada excesivă sau extinsă este frecventă la femeile afectate de endometrioză și duce la disconfort mai sever.

4. Urinarea asta doare

Disuria sau durerea în timp ce urinați nu sunt semne evidente de endometrioză. În endometrioză, țesutul moale care acoperă de obicei mucoasa uterului se dezvoltă din el, de obicei în zona pelvină. Rezultă simptome precum durerea pelvin, perioade dureroase și disconfort în timpul activității sexuale. Cu toate acestea, endometrioza are ocazional un impact indirect asupra sistemului de urină, provocând simptome precum urinarea frecventă sau urgentă, dureri abdominale sau dificultăți în timp ce urină. Cicatricile endometriotice din abdomenul inferior provoacă aceste semne și au un impact asupra vezicii urinare și a altor organe din apropiere. Este crucial să ne amintim că durerea vezicii urinare apare dintr -o gamă largă de cauze, așa că este crucial să vorbim cu un furnizor de servicii medicale pentru un diagnostic exact și cel mai bun curs de tratament. 

5. Oboseală 

O plângere predominantă a endometriozei pe care mulți oameni o observă este oboseala. Cu toate acestea, există diverse cauze probabile de oboseală în endometrioză, cauza exactă a oboselii din cauza endometriozei nu este cunoscută. Disconfortul pelvic cronică cauzat de endometrioză este frecvent obositor și incapacitar. Disconfortul constant ar putea îngreuna să dormi o noapte bună și să deranjeze rutinele de zi cu zi, făcându -i pe oameni obosiți. Sănătatea mintală suferă ca urmare a confruntării cu dificultățile de a avea endometrioză, cum ar fi durerea, grijile cu privire la fertilitate și impactul asupra vieții de zi cu zi. Simptomele tristeții și a lipsei de speranță, care sunt frecvent legate de endometrioză, contribuie la sau agravează oboseala. Este semnificativ să subliniem că fiecare persoană cu endometrioză se simte obosită într -un mod diferit și există o serie de cauze principale. Este sfătuit să discutăm cu un profesionist medical despre griji, dacă persoana se simte obosită ca semn de endometrioză. 

6. Mișcări inconfortabile ale intestinului

Există șanse ca pacienții să aibă mișcări inconfortabile ale intestinului. Mișcări inconfortabile ale intestinului apar din cauza prezenței țesutului endometrial în sau în jurul intestinului. Țesutul endometrial invadează intestinul, rezultând disconfort, mâncărime și iritație atunci când are o mișcare a intestinului. Țesutul endometrial sau adeziunile provoacă disconfort menționat în timpul mișcărilor intestinale prin apăsarea nervilor adiacenți. Aceasta duce la iritație sau chiar piercing, dureri intense în partea inferioară a abdomenului sau a regiunii genitale. Este crucial să înțelegem că nu toți oamenii cu endometrioză vor avea mișcări neplăcute ale intestinului. Diferențele personale în severitatea simptomelor înseamnă că unii oameni se confruntă doar cu probleme ușoare sau deloc gastrointestinale. Discutați cu un profesionist medical care evaluează semnele, oferă un diagnostic precis și face recomandări pentru cel mai bun curs de terapie dacă persoana se teme de endometrioză sau are mișcări neplăcute ale intestinului.

7. Anxietate și depresie 

Tratarea unei afecțiuni medicale cronice precum endometrioza duce la sentimente de singurătate, deoarece pacienților le este dificil să obțină sprijin sau să descrie situația lor altora. Anxietatea și depresia rezultă din efectele psihologice ale acestor dificultăți, precum și din conotația negativă atașată menstruației și sănătății reproductive în societate. Endometrioza este faimoasă de diagnosticare și este frecvent nevoie de mult timp pentru a obține un diagnostic precis. Așteptarea de a obține un diagnostic provoacă supărare, îngrijorare și confuzie. Angoasa psihologică este rezultatul opțiunilor terapeutice limitate și cerințelor pentru numeroase operații sau tratamente. Deși există o legătură certă între endometrioză și probleme de sănătate mintală, este crucial să ne amintim că conexiunea exactă și cauzele principale sunt încă în curs de investigare.

Endometrioza afectează nu numai sănătatea fizică, ci bunăstarea emoțională a femeilor. Este important să se ofere un mediu de susținere și resurse pentru a ajuta pacienții să facă față provocărilor pe care le prezintă această afecțiune, potrivit dr. Laura Davis.

8. Greață și balonare abdominală 

La pacienții cu endometrioză, greața și balonarea stomacului se întâmplă pentru o varietate de afecțiuni asociate bolii. Deși nu sunt principalele semne ale endometriozei, greața și balonarea abdominală sunt conectate la endometrioză în mai multe moduri. Diferitele organe ale tractului digestiv, inclusiv intestinele și rectul, se infectează de endometrioză. Simptomele de digestie, cum ar fi balonarea și greața, sunt determinate de această implicare.

9. Simptome neurologice (rare)

Un studiu din 2018 publicat în Jurnalul de ginecologie minim invazivă a constatat că femeile cu endometrioză infiltrată profundă (o formă severă de endometrioză care invadează straturile mai profunde de țesut) au fost mai susceptibile să raporteze simptome neurologice în comparație cu femeile cu forme mai ușoare de endometrioză.

În ciuda faptului că endometrioza afectează în cea mai mare parte procesul de reproducere, este capabilă să provoace simptome neurologice. Spre deosebire de simptomele mai răspândite precum durerea pelvină și infertilitatea, este crucial să ne amintim că problemele neurologice sunt relativ neobișnuite la pacienții cu endometrioză. 

Nervul sciatic devine iritat sau comprimat de leziuni de endometrioză în regiunea pelvină, ceea ce duce la disconfort, slăbiciune sau un sentiment de furnicături care radiază pe tot piciorul. Endometrioza provoacă leziuni ale nervului periferic, ceea ce duce la pierderea senzației în extremități. Endometrioza are ca rezultat contracția sau tensiunea musculară a podelei pelvine, care produce semne precum durerea pelvină, urinarea frecventă sau urgentă și disconfort în timpul activității sexuale. 

Există o relație între endometrioză și o incidență mai mare a migrenelor sau a altor dureri de cap persistente. Modificările hormonale și inflamația sunt implicate în această legătură, cu toate acestea, mecanismul exact nu este complet înțeles. Endometrioza afectează ocazional sistemul nervos central, provocând simptome precum convulsii, probleme cu coordonarea sau anomalii senzoriale. Această afecțiune, cunoscută sub numele de neuro endometrioză, are nevoie de un examen medical calificat. 

Este crucial să țineți cont de faptul că afecțiunile medicale suplimentare induc aceste semne neurologice, care nu sunt doar legate de endometrioză. Este crucial să luați legătura cu un profesionist medical dacă pacientul are simptome ciudate sau alarmante, astfel încât să evalueze starea unică și să dea un diagnostic și un medicament precis.

10. Simptome respiratorii (rare)

  Deși endometrioza este rareori asociată cu simptomele respiratorii, au existat câteva exemple în care pacienții au menționat că au probleme cu respirația. În aceste situații, masele de endometrioză sau anomalii implică diafragma, plămânii sau cavitatea toracică. Un raport de caz din 2019 publicat în Journal of Thoracic Box a descris o femeie care a dezvoltat un nodul pulmonar care s -a dovedit a fi endometrioză.

Disconfortul pieptului care este intens, înjunghiat și se agravează cu respirația rapidă sau tuse sunt simptomele leziunilor de endometrioză pe diafragmă sau pe membrana interioară a plămânilor. 

Unele tipuri de endometrioză care afectează diafragma sau plămânii ar putea provoca o senzație de a fi respirat sau de a avea probleme cu respirația, mai ales atunci când se angajează într -o activitate intensă. Invazia țesutului pulmonar prin implanturi de endometrioză are ca rezultat sângerare, ceea ce ar putea duce la spută sângeroasă sau tuse sângeroasă. 

 Ocazional, endometrioza provoacă degenerarea plămânului din cauza țesutului endometrial care afectează membrana interioară a cavității toracice.

Este semnificativ să rețineți că pacienții cu endometrioză se confruntă rar aceste semne respiratorii. Majoritatea persoanelor care au endometrioză raportează simptome precum disconfortul pelvin, perioadele dificile, infertilitatea și problemele digestive. Discutați cu medicul pentru un diagnostic de încredere și un tratament adecvat dacă pacientul crede că are endometrioză sau are simptome respiratorii.

11. Simptome gastrointestinale (rare)

Deși endometrioza afectează predominant sistemul reproducător, unii pacienți au probleme gastrointestinale. Un studiu din 2020 publicat în Journal of Endometrioză și tulburări de durere pelvină a descoperit că simptomele gastrointestinale erau mai frecvente la femeile cu endometrioză în comparație cu femeile fără afecțiune. 

Când țesutul endometrial în afara uterului irită sau invadează intestinul, acesta provoacă disconfort care este descris frecvent ca fiind intens sau piercing. Modificările hormonale și inflamația determinate de endometrioză provoacă balonare abdominală și disconfort. Diferitele organe ale tractului digestiv, inclusiv intestinele și rectul, se infectează de endometrioză. Simptomele de digestie, cum ar fi balonarea și greața, sunt determinate de această implicare.

Cum este diagnosticat endometrioza? 

Diagnosticul de endometrioză necesită ceva timp. În general, este nevoie de șapte ani pentru a ajunge la un diagnostic. Acest lucru se datorează faptului că simptomele diferă de la femeie la femeie și se modifică pe măsură ce trece timpul. Unele femei cu endometrioză sunt asimptomatice, ceea ce înseamnă că nu au probleme cu fertilitatea sau semnele obișnuite precum disconfortul pelvic. În unele situații, problema este descoperită printr -o procedură separată accidental. 

Analiza istoricului medical, examinarea fizică și testele imagistice sunt adesea efectuate pentru a diagnostica endometrioza. O abordare laparoscopică, care implică o intervenție chirurgicală minim invazivă, este frecvent utilizată pentru a oferi un diagnostic concludent. 

Medicul va începe prin a întreba despre simptome, istoric menstrual și orice alte informații medicale conexe. Simptomele asociate frecvent cu endometrioza includ dureri pelvine, perioade dureroase, durere în timpul actului sexual și infertilitate.

O examinare a pelvisului este adesea făcută pentru a căuta leziuni sau simptome de endometrioză, cum ar fi apariția unor pete sau bulgări sensibile. 

Studiile imagistice precum RMN sunt utile în detectarea unor simptome care indică existența țesutului endometrial în afara uterului, chiar dacă nu sunt în măsură să identifice pe deplin leziunile endometriozei pe cont propriu. Se observă pelvisul și orice chist în ovar, țesut cicatricial sau implanturi endometriotice se găsesc folosind ecografie transvaginală sau imagini RMN.

Cea mai frecventă metodă pentru identificarea endometriozei este o procedură de laparoscopie. Laparoscopia este o procedură chirurgicală care se realizează în timp ce pacientul este inconștient. O incizie mică se face aproape de buric și o laparoscopie - un instrument subțire, iluminat - este introdus pentru a oferi o vedere clară a țesuturilor pelvine. O biopsie este efectuată pentru clarificare dacă țesutul endometrial este observat în afara uterului. 

Este nevoie de mult timp pentru a diagnostica endometrioza la adolescenți. Motivul pentru aceasta este că o mulțime de tinere cu semne de endometrioză, cum ar fi durerea înainte și într -o perioadă, nu suferă cu adevărat de endometrioză. Pentru multe femei tinere, tratamentul medical al perioadelor incomode reduce simptomele. Cu toate acestea, dacă disconfortul continuă și a vizitat medicul de trei sau mai multe ori în ultimele șase luni, medicul sugerează o laparoscopie pentru a confirma endometrioza.

Un sistem de scenă pentru endometrioză a fost dezvoltat de Societatea Americană pentru Medicină Reproductivă. Există patru etape de endometrioză, minime, ușoare, moderate și severe. Etapele sunt determinate de adâncimea, lățimea și poziția țesutului endometrial în urma intervenției chirurgicale. 

Ce teste sunt utilizate pentru diagnosticarea endometriozei?

Endometrioza este o tulburare complexă care necesită o abordare multidisciplinară pentru a gestiona eficient. Colaborarea dintre ginecologi, specialiști în durere și profesioniști din domeniul sănătății mintale este esențială pentru a oferi îngrijiri cuprinzătoare, declarat de dr. Sarah Adams.

Diagnosticul este cel mai frecvent printr -un istoric minuțios și printr -o examinare fizică care include o examinare pelvină. Endometrioza s-a crezut cel mai frecvent la femeile cu durere ciclică asociată menstruației, deoarece este o boală dependentă de estrogen care afectează femeile cu perioade excesive. În plus, o mulțime de pacienți cu endometrioză prezintă dureri pelvine persistente care nu are legătură cu ciclul lor menstrual. 

O laparoscopie, care implică introducerea unei camere foto în pelvis printr -o incizie mică în jurul buricului, este singura procedură care identifică în mod fiabil endometrioza. Pentru a vizualiza organele interne ale pelvisului și pentru a verifica dacă există simptome de endometrioză, medicul folosește o cameră foto. Endometrioza este adesea gestionată sau eliminată chirurgical în timpul laparoscopiei dacă este identificată și trebuie examinată în continuare.

Endometrioza nu este diagnosticată cu garanție folosind imagini, teste de sânge sau examene în interiorul examenelor, iar un rezultat negativ asupra niciunei dintre aceste proceduri nu este suficient pentru a exclude dezvoltarea endometriozei.

O scanare cu ultrasunete transvaginală este un tratament simplu și sigur, care folosește unde cu ultrasunete pentru a crea scanări ale uterului, tuburilor uterine și ovarelor. O persoană este instruită să se întindă fie pe spate, fie pe lateral cu genunchii ridicate până la piept pentru scanarea cu ultrasunete. Apoi, un dispozitiv de ultrasonografie subțire, de dimensiuni mari, cu o teacă sterilă este introdus cu atenție în sistemul reproducător feminin. Scanările cu ultrasunete transvaginală sunt descrise frecvent ca fiind iritante, mai degrabă decât excretoare. Este crucial să înțelegem că o scanare cu ultrasunete tipică nu este suficientă pentru a exclude endometrioza. 

Testele mai jos sunt utilizate pentru diagnosticul de endometrioză:

1. Laparoscopie

Laparoscopia este o procedură chirurgicală utilizată frecvent pentru diagnosticul și tratamentul endometriozei. Medicii consideră că este dificil sau imposibil să identifice creșterea endometriozei cu metode imagistice neinvazive precum ultrasunete. Prin urmare, o laparoscopie este cea mai eficientă metodă pentru diagnosticarea bolii. 

O laparoscopie este o procedură în care un tub subțire, iluminat, cu o cameră foto este introdus în burtă prin incizii mici făcute de chirurg. Acest lucru permite chirurgului să vadă organele pelvine și să observe orice anomalii sau creșteri ale țesutului endometrial. Chirurgul efectuează mai multe intervenții chirurgicale laparoscopice pentru a trata endometrioza dacă este descoperită. Leziunile sau creșterea endometrială sunt eliminate chirurgical din zonele afectate. Acest lucru reduce disconfortul și duce la rezultate mai bune reproductive. Țesutul endometrial este distrus cu impulsuri laser cu putere mare. Leziunile mai mici sau superficiale sunt de obicei tratate cu această metodă.

În comparație cu o intervenție chirurgicală deschisă, chirurgia laparoscopică pentru endometrioză are o serie de beneficii. Sunt utilizate incizii mai mici, deoarece este minim invaziv, ceea ce reduce cicatrizarea, durerea și timpul de recuperare. În plus, permite o evaluare și tratament mai precisă a leziunilor de endometrioză. Cu toate acestea, există riscuri inerente oricărei operații, inclusiv sângerare, infecție, vătămare pentru organele din jur și probleme legate de anastezie. În funcție de complexitatea procedurii și de capacitatea pacientului de vindecare, timpii de recuperare variază. Este crucial să vorbim despre avantajele potențiale, riscurile și alternativele cu un expert în domeniul sănătății care oferă instrucțiuni specifice pe baza circumstanțelor particulare.

2. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN)

Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este folosită ocazional pentru a diagnostica endometrioza, cu toate acestea, nu este frecvent metoda principală de imagistică utilizată pentru investigarea endometriozei. Laparoscopia și ultrasonografia transvaginală sunt cele două tehnici principale de imagistică utilizate pentru diagnosticarea endometriozei. Deși, în anumite circumstanțe, cum ar fi atunci când este suspectat endometrioza profund infiltrată (matriță) sau când alte metode de imagistică nu sunt clare, RMN va oferi detalii suplimentare.

Pacientul este instruit să se abțină de la alimente și lichide pentru o anumită perioadă de timp înainte de un RMN pentru a verifica endometrioza, în special dacă se folosește un agent de contrast. Este esențial să anunțăm medicul dacă pacientul a avut vreodată alergii, claustrofobie sau intervenții chirurgicale anterioare, deoarece aceste afecțiuni afectează scanarea.

RMN este utilizat pentru a evalua forma, poziția și gradul de severitate a țesuturilor endometriotice. RMN -ul este util în special în acele condiții endometriotice care au impact asupra structurilor pelvine profunde, cum ar fi rectul, vezica și uretre. Un câmp magnetic puternic și unde radio sunt utilizate în scanarea RMN pentru a oferi vizualizări precise ale regiunii pelvine. Utilizarea materialelor de contrast în timpul scanării este uneori necesară pentru a evidenția anumite organe sau țesuturi în funcție de condițiile clinice particulare. RMN -ul este util pentru evaluarea endometriozei infiltrate profunde, deși nu este la fel de eficient pentru a observa leziuni superficiale sau etapele timpurii ale bolii. Cea mai bună opțiune pentru evaluarea și tratamentul concludent trebuie să fie o laparoscopie. Nu uitați că medicul trebuie să decidă dacă un RMN este necesar pentru diagnosticul endometriozei după ce a examinat simptomele afecțiunii.

3. Examen pelvic 

O procedură normală de asistență medicală numită examen pelvin este adesea efectuată ca parte a evaluării endometriozei. Chiar dacă un examen pelvin nu identifică în mod concludent endometrioza, oferă informații semnificative care susțin diagnosticul. Un profesionist din domeniul sănătății, de obicei ginecolog, va consulta organele pelvine în timpul unui control pelvin, inclusiv uterul, colul uterin, tuburile uterine și ovarele.

Colul uterin este văzut prin introducerea unui specul în vagin. Deoarece semnele endometriozei sunt frecvent confundate cu cele ale altor boli, medicul face un screening PAP pentru a verifica cancerul de col uterin în această etapă. Profesionistul pentru asistența medicală plasează unul sau două degete lubrifiate cu mănuși în vagin. Acest lucru le permite să palpeze organele pelvine și să se simtă pentru orice anomalii, cum ar fi bulgări, chisturi sau pete dureroase care ar putea indica prezența endometriozei.

Este crucial să ne amintim că, în timp ce un examen pelvin dezvăluie indicații valoroase, nu identifică în mod concludent endometrioza. Intervenția laparoscopică este singura opțiune pentru a confirma un diagnostic de endometrioză. În timpul unei laparoscopii, un chirurg face o incizie minusculă în burtă și introduce un dispozitiv subțire, iluminat, pentru a vizualiza direct și a proba orice leziuni probabile de endometrioză.

 

4. Ecografii 

Ecografia este o examinare utilă în diagnosticul de endometrioză, deși nu este metoda definitivă pentru diagnosticarea acestei afecțiuni. Pentru diagnosticarea endometriozei, ultrasonografia transvaginală este frecvent utilizată. Pentru a examina mai îndeaproape organele pelvine în timpul procedurii cu ultrasunete, un dispozitiv cu ultrasunete minuscul este introdus în vagin. 

Folosind această metodă, uterul, ovarele și structurile înconjurătoare sunt văzute în detaliu. Este utilizat pentru a observa unele simptome de endometrioză, cum ar fi endometriomele ovariene, care sunt chisturi cu lichid în interiorul care se dezvoltă pe ovare ca urmare a endometriozei. 

Este crucial să ne amintim, de asemenea, că nu toate tipurile de endometrioză sunt identificate rapid prin ultrasonografie. Pe scanări cu ultrasunete, de exemplu, endometrioza infiltratoare superficială și profundă nu este detectabilă. Aceste tipuri de endometrioză sunt mai greu de detectat doar cu ultrasonografie, deoarece țesutul endometrial se dezvoltă pe stratul exterior sau în straturi mai adânci de organe și țesuturi pelvine. 

Chirurgia laparoscopiei este de obicei necesară pentru a face un diagnostic final, concludent de endometrioză. Cu o incizie abdominală minusculă, este introdus un instrument subțire, iluminat, cunoscut sub numele de laparoscop pentru a oferi o vedere clară a organelor pelvine în timpul laparoscopiei. 

5. Teste de sânge

Pentru a confirma diagnosticul sau pentru a oferi mai multe detalii, sunt utilizate anumite teste de sânge. Deși nu oferă un diagnostic concludent de endometrioză, aceste teste sunt utilizate pentru a evalua unii dintre factorii de risc pentru afecțiune. Iată câteva teste de sânge care sunt considerate:

•  CA-125 

Markerul tumoral CA-125 este crescut la unii pacienți cu endometrioză, mai ales atunci când afecțiunea este severă sau profund infiltrată. CA-125 nu este doar crescut în endometrioză; Este crescut în alte tulburări, cum ar fi chisturile ovariene sau bolile inflamatorii pelvine.

•  Hormon anti-müllerian (AMH)

Hormon anti-Müllerian (AMH): Acest hormon este utilizat mai ales pentru a evalua cantitatea de rezervă ovariană, dar este util în evaluarea endometriomelor ovariene (chisturi generate de endometrioză) și efectul lor asupra reproducerii. 

•  Markeri inflamatori

Conform anumitor cercetări, femeile care au endometrioză au niveluri mai mari decât normale de markeri inflamatori, cum ar fi proteina C-reactivă (CRP) sau interleukina-6 (IL-6). Cu toate acestea, acești markeri nu se limitează la endometrioză și la creșterea unui număr de tulburări inflamatorii.

Cine riscă să aibă endometrioză?

Chiar dacă nu este cunoscută cauza specifică a endometriozei, anumiți factori cresc riscul de a dezvolta afecțiunea. Iată câțiva factori de risc asociați cu endometrioza

•  Istoric familial 

Există o tendință genetică pentru endometrioză, deoarece femeile care au o rudă de primul grad (cum ar fi o mamă, o soră sau o fiică) cu endometrioză au mai multe șanse să o experimenteze singure.

•  Debutul timpuriu al menstruației

O femeie care are un debut menstrual timpuriu (înainte de vârsta de 11 ani) are șanse mari de dezvoltare a endometriozei.

•  Problemă anatomică

Riscul de endometrioză este crescut la cei care au anumite probleme anatomice cu uterul sau col uterin, cum ar fi un uter înclinat sau o obstrucție în col uterin.

•  Factori imunologici 

Celulele imune sunt esențiale pentru declanșarea și susținerea inflamației persistente care este legată de endometrioză. Celulele imune pătrund în țesutul endometrial ectopic și eliberează citokine și chemokine pro-inflamatorii, care contribuie la deteriorarea și disconfortul țesutului. Aceste celule imune includ macrofage, celule T și celule ucigașe naturale (NK). Conform studiilor, funcția celulelor imune este frecvent neobișnuită la femeile afectate de endometrioză. De exemplu, raportul dintre celulele T reglatoare (Tregs) și celulele T ajutor (Th1 și Th2) este dezechilibrat. Treg -urile sunt responsabile de păstrarea toleranței imunologice, prin urmare, activitatea lor diminuată în endometrioză ajută la supraviețuirea și dezvoltarea țesutului endometrial ectopic.

• Factorii de mediu 

Expunerea la anumite toxine de mediu, cum ar fi dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), a fost legată de un risc crescut de endometrioză în unele studii. De exemplu, un studiu din 2011 publicat în reproducerea umană a constatat că femeile cu niveluri ridicate de expunere la dioxină aveau un risc mai mare de endometrioză.

Este crucial să ne amintim că, în ciuda posibilității ca acești factori să crească riscul de endometrioză, starea ar putea apărea încă fără ei. În plus, fiecare persoană va experimenta endometrioză diferit, atât în ​​ceea ce privește intensitatea simptomelor, cât și efectele. Este recomandat să discutați cu un profesionist medical pentru un diagnostic exact și cel mai bun tratament.

Care sunt factorii de risc pentru endometrioză? 

Chiar dacă nu este cunoscută cauza specifică a endometriozei, anumiți factori cresc riscul de a dezvolta afecțiunea. Iată câțiva factori de risc asociați cu endometrioza:

• Istoric familial 

Există o tendință genetică pentru endometrioză, deoarece femeile care au o rudă de primul grad (cum ar fi o mamă, o soră sau o fiică) cu endometrioză au mai multe șanse să o experimenteze singure.

•  Debutul timpuriu al menstruației

O femeie care are un debut menstrual timpuriu (înainte de vârsta de 11 ani) are șanse mari de dezvoltare a endometriozei.

• Problemă anatomică

Riscul de endometrioză este crescut la cei care au anumite probleme anatomice cu uterul sau col uterin, cum ar fi un uter înclinat sau o obstrucție în col uterin.

•  Factori imunologici 

Celulele imune sunt esențiale pentru declanșarea și susținerea inflamației persistente care este legată de endometrioză. Celulele imune pătrund în țesutul endometrial ectopic și eliberează citokine și chemokine pro-inflamatorii, care contribuie la deteriorarea și disconfortul țesutului. Aceste celule imune includ macrofage, celule T și celule ucigașe naturale (NK). Conform studiilor, funcția celulelor imune este frecvent neobișnuită la femeile afectate de endometrioză. De exemplu, raportul dintre celulele T reglatoare (Tregs) și celulele T ajutor (Th1 și Th2) este dezechilibrat. Treg -urile sunt responsabile de păstrarea toleranței imunologice, prin urmare, activitatea lor diminuată în endometrioză ajută la supraviețuirea și dezvoltarea țesutului endometrial ectopic.

• Factorii de mediu 

Expunerea la anumite toxine de mediu, cum ar fi dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), a fost legată de un risc crescut de endometrioză în unele studii. De exemplu, un studiu din 2011 publicat în reproducerea umană a constatat că femeile cu niveluri ridicate de expunere la dioxină aveau un risc mai mare de endometrioză.

Este crucial să ne amintim că, în ciuda posibilității ca acești factori să crească riscul de endometrioză, starea ar putea apărea încă fără ei. În plus, fiecare persoană va experimenta endometrioză diferit, atât în ​​ceea ce privește intensitatea simptomelor, cât și efectele. Este recomandat să discutați cu un profesionist medical pentru un diagnostic exact și cel mai bun tratament.

Care sunt complicațiile endometriozei?

Endometrioza are consecințe sociale, de bunăstare generală și socioeconomice substanțiale. Datorită durerii extreme, epuizării, tristeții, anxietății și infertilității, endometrioza scade calitatea vieții. Pacienții cu endometrioză se simt dureri excretoare, ceea ce face imposibil să participe la un loc de muncă sau la școală. Sănătatea sexuală a celor care au endometrioză și partenerii lor este afectată de sexul dureros, deoarece provoacă întreruperea sau respingerea activității sexuale.

Infertilitatea este complicația majoră a endometriozei, cu toate acestea, pacienții cu endometrioză de tip mai blând sunt capabili să rămână însărcinată. O revizuire sistematică din 2019 și meta-analiză publicată în revista Update Reproduction Human a constatat că femeile cu endometrioză aveau un risc semnificativ mai mare de infertilitate în comparație cu femeile fără afecțiune.

 Țesutul cicatricial se formează frecvent în jurul leziunilor endometriozei. Țesutul cicatricial din endometrioză schimbă anatomia și afectează structura organului. De exemplu, obstrucțiile fizice cauzate de țesutul cicatricial în tuburile uterine inhibă o sarcină eficientă. Aproximativ 30-50% dintre femeile cu endometrioză întâmpină dificultăți însărcinate. 

Unele femei au avut succes în a rămâne însărcinată după îndepărtarea chirurgicală a țesuturilor endometriozei. 

Organizația Mondială a Sănătății recunoaște semnificația endometriozei și modul în care afectează standardul de viață al oamenilor, bunăstarea sexuală și reproductivă și bunăstarea generală. 

Cine dorește să încurajeze și să promoveze punerea în aplicare a legilor și măsurilor sensibile din întreaga lume, în special în țările cu venituri mici și medii, pentru a face față endometriozei. Pentru a găsi metode eficiente de prevenire a endometriozei, diagnostic, tratament și îngrijire, care colaborează cu o varietate de constituenți, inclusiv colegii și universități, organizații neguvernamentale și alte organizații care sunt angajate activ în investigații. 

În acest fel, cine lucrează în parteneriat cu organizațiile și organizațiile societății civile care ajută pacienții cu endometrioză. Care recunoaște semnificația campaniei pentru reglementări îmbunătățite, produse și servicii și conștientizarea publicului pentru endometrioză. Cine lucrează cu jucători importanți, pentru a ușura și ajuta la colectarea informațiilor cu privire la dezvoltarea endometriozei în diferite țări și regiuni.

1. Infertilitate

Endometrioza duce la infertilitate, dar nu înseamnă neapărat că toate femeile cu endometrioză nu vor putea rămâne însărcinate. 

Se estimează că 30 - 50% dintre femeile cu endometrioză prezintă infertilitate.

According to the American Society for Reproductive Medicine (ASRM), “Endometriosis can influence fertility in several ways: distorted anatomy of the pelvis, adhesions, scarred fallopian tubes, inflammation of the pelvic structures, altered immune system functioning, changes in the hormonal environment of Ouăle, implantarea afectată a unei sarcini și modificarea calității ouălor ”

Motivele exacte pentru care endometrioza provoacă infertilitate nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, mulți factori contribuie la scăderea fertilității la pacienții cu endometrioză. 

Anatomia învelită care împiedică fertilizarea și implantarea cu succes este cauzată de adeziuni, țesut cicatricial, inflamație și prezența leziunilor. În urma ovulației, un ou trebuie să iasă din ovar și să călătorească în tuburile uterine, unde va intra în contact cu celulele reproductive masculine și va fertiliza.

Acest lucru indică faptul că oul trebuie să călătorească. Din cauza poziției modificate a ovarelor cauzate de anatomia deformată, oul are probleme de accesare a tuburilor uterine pentru fertilizare.

Lichidele inflamatorii produse de procesul inflamator datorat endometriozei provoacă mai mult disconfort, ceea ce împiedică sarcina.

2. Cancer ovarian

Majoritatea femeilor cu endometrioză nu dobândesc cancer ovarian, în ciuda faptului că există o legătură cunoscută între endometrioză și un risc crescut de anumite tipuri de cancer ovarian. Cu toate acestea, cercetările au relevat faptul că pacienții cu endometrioză au mai multe șanse să obțină unele subtipuri de cancer ovarian. Cancerul ovarian afectează 13% dintre femeile în general în viața lor, în timp ce mai puțin de 2% din femeile afectate de endometrioză au cancer. Un studiu din 2018 publicat în Journal of Gynecologic Oncology a constatat că femeile cu endometrioză aveau un risc mai mare de a dezvolta cancer ovarian în comparație cu femeile fără afecțiune.

Endometrioza seamănă încă cu cancerul ovarian, ceea ce duce la creșteri maligne, în ciuda faptului că creșterea sunt benigne. Endometrioza, la fel ca cancerul ovarian, se mărește în timp și dăunează organelor din apropiere. 

Potrivit unui studiu, pacienții cu endometrioză au avut o rată de incidență a cancerului ovarian care a fost de 1,7 ori mai mare decât cea a populației generale. Acest lucru se datorează faptului că endometrioza este frecvent nediagnosticată și numeroși indivizi își dau seama că medicii își ignoră simptomele sau le dau un diagnostic incorect. 

3. Probleme de sănătate mintală 

În ciuda faptului că endometrioza afectează predominant sistemul de reproducere, aceasta are o influență negativă gravă asupra sănătății mintale. Un studiu din 2021 publicat în Journal of Psychosomatic Obstetrics and Gynecology a constatat că femeile cu endometrioză aveau niveluri mai mari de anxietate și depresie în comparație cu femeile fără afecțiune.

Disconfortul pelvin cronică, care este excitant și incapacitar, este în mod obișnuit legat de endometrioză. A trăi cu durere cronică provoacă tulburări în activitățile de zi cu zi, angajarea și relațiile, ceea ce duc la anxietate sau tristețe și furie.

O afecțiune persistentă precum endometrioza provoacă disconfort emoțional. Sentimentele de neputință, durere și pierdere rezultă din dificultatea de a face față simptomelor, numiri frecvente la medic și tratamente nereușite ale bolilor. Ca urmare a faptului că nu a reușit să îndeplinească așteptările la nivel personal sau social, rezultă emoții de vinovăție și rușine. 

Depresia și sentimentele de lipsă de speranță sunt agravate de simptomele aparente ale endometriozei și de incertitudinea care merge cu ea. Anxietatea rezultă dintr -o stare persistentă de îngrijorare, adusă de frica episoadelor de durere, infertilitate și efectul asupra calității vieții. Mai mult, dezechilibrele hormonale legate de endometrioză afectează neurotransmițătorii creierului, care contribuie la debutul sau agravarea depresiei. 

Relațiile, atât personale, cât și sociale, sunt încordate dacă pacientul are endometrioză. Tulburarea afectează relațiile și provoacă sentimente de frustrare și vinovăție din cauza naturii sale imprevizibile, a oboselii și a problemelor cu sexualitatea. Modificările fizice legate de endometrioză, cum ar fi disconfortul abdominal, modificările în greutate, rănile chirurgicale sau efectele adverse ale terapiei hormonale au o influență negativă asupra stimei de sine a unei persoane și percepția asupra corpului lor. Femeile experimentează nemulțumirea corpului sau un sentiment scăzut de atractivitate, care agravează gândurile depresive și anxioase.

Este obișnuit să devii izolat social atunci când gestionăm o boală cronică precum endometrioza. Oamenii se simt tăiați din rețelele lor de socializare atunci când trebuie să se odihnească, să amâne planuri sau să restricționeze activitatea din cauza disconfortului sau epuizării. Mai mult, a te simți izolat și frustrat este o posibilitate ca urmare a ignoranței publicului larg din cauza endometriozei.

Cum afectează endometrioza sănătatea femeilor?

Efectele endometriozei variază de la femeie la femeie, dar unele efecte comune includ.

1. Durere pelvină 

Durerea pelvină continuă este unul dintre cele mai frecvente simptome ale endometriozei. Pacienții cu endometrioză au dureri pelvine cu intensitate variabilă, fie înainte, în perioadele sau după perioade. Dureri pelvine persistente dureroase, plictisitoare sau severe. Se agravează în timp ce faci anumite lucruri, cum ar fi sex, mergi la toaletă sau urină. Este esențial să faceți o programare cu un furnizor de servicii medicale, de preferință un ginecolog sau un expert în endometrioză, dacă aveți dureri pelvine sau are endometrioză.

Endometrioza poate provoca probleme severe de durere și fertilitate, dar există opțiuni de tratament disponibile. Este important ca femeile să solicite ajutor medical din timp pentru a preveni complicații suplimentare și pentru a -și îmbunătăți șansele de un rezultat de succes, potrivit Dr. Mark Thompson.

2. Durere după sau în timpul activității sexuale

Durerea severă de endometrioză pe parcursul activității sexuale este determinată de iritații și fibroza zonei care leagă peretele anterior al zonei genitale de peretele din spate al vaginului. În funcție de locația și severitatea endometriozei, durerea este mai severă în unele poziții sexuale decât în ​​altele. Este foarte dificil să vorbim despre provocările fizice întâmpinate în timpul sexului, deoarece sexul dureros este o experiență atât de profund privată.

3. Perioade dureroase 

Căptușeala uterină crește pe o perioadă menstruală normală pentru a se pregăti pentru sarcină. În absența sarcinii, uterul își elimină stratul exterior, ceea ce provoacă sângerare lunară. În aceste perioade, țesutul deplasat al endometrului la pacienții cu endometrioză răspunde la modificările hormonilor și sângerărilor. Problema este că acest țesut nu este în măsură să părăsească corpul, deoarece este în afara uterului. Aceasta duce la reacții inflamatorii, disconfort și dezvoltarea țesutului cicatricial, toate fiind potențial dureroase.

4. Mișcări inconfortabile ale intestinului

Există șanse ca pacienții să aibă mișcări inconfortabile ale intestinului. Mișcări inconfortabile ale intestinului apar din cauza prezenței țesutului endometrial în sau în jurul intestinului. Țesutul endometrial invadează intestinul, rezultând disconfort, mâncărime și iritație atunci când are o mișcare a intestinului. Țesutul endometrial sau adeziunile provoacă disconfort menționat în timpul mișcărilor intestinale prin apăsarea nervilor adiacenți. Aceasta duce la iritație sau chiar piercing, dureri intense în partea inferioară a abdomenului sau a regiunii genitale.

5. Simptome neurologice (rare)

Un studiu din 2018 publicat în Jurnalul de ginecologie minim invazivă a constatat că femeile cu endometrioză infiltrată profundă (o formă severă de endometrioză care invadează straturile mai profunde de țesut) au fost mai susceptibile să raporteze simptome neurologice în comparație cu femeile cu forme mai ușoare de endometrioză.

6. Infertilitate

Endometrioza duce la infertilitate, dar nu înseamnă neapărat că toate femeile cu endometrioză nu vor putea rămâne însărcinate. 

Se estimează că 30 - 50% dintre femeile cu endometrioză prezintă infertilitate.

According to the American Society for Reproductive Medicine (ASRM), “Endometriosis can influence fertility in several ways: distorted anatomy of the pelvis, adhesions, scarred fallopian tubes, inflammation of the pelvic structures, altered immune system functioning, changes in the hormonal environment of Ouăle, implantarea afectată a unei sarcini și modificarea calității ouălor ”

Motivele exacte pentru care endometrioza provoacă infertilitate nu sunt pe deplin înțelese. Cu toate acestea, mulți factori contribuie la scăderea fertilității la pacienții cu endometrioză. 

7. Probleme de sănătate mintală 

În ciuda faptului că endometrioza afectează predominant sistemul de reproducere, aceasta are o influență negativă gravă asupra sănătății mintale. Un studiu din 2021 publicat în Journal of Psychosomatic Obstetrics and Gynecology a constatat că femeile cu endometrioză aveau niveluri mai mari de anxietate și depresie în comparație cu femeile fără afecțiune.

Disconfortul pelvin cronică, care este excitant și incapacitar, este în mod obișnuit legat de endometrioză. A trăi cu durere cronică provoacă tulburări în activitățile de zi cu zi, angajarea și relațiile, ceea ce duc la anxietate sau tristețe și furie.

O afecțiune persistentă precum endometrioza provoacă disconfort emoțional. Sentimentele de neputință, durere și pierdere rezultă din dificultatea de a face față simptomelor, numiri frecvente la medic și tratamente nereușite ale bolilor. Ca urmare a faptului că nu a reușit să îndeplinească așteptările la nivel personal sau social, rezultă emoții de vinovăție și rușine. 

Care sunt tratamentele disponibile pentru endometrioză?

Deși acum nu există niciun tratament pentru endometrioză, există o serie de modalități de a reduce simptomele și de a spori calitatea vieții. Decizia cu privire la cursul tratamentului este influențată în mare măsură de dorința femeii de a rămâne însărcinată. Tipul de terapie de endometrioză pe care o alege o femeie va fi foarte influențată de situația ei particulară. Sunt gândite numeroase terapii care se referă la simptome dacă durerea și crampele sunt problemele principale. Acestea includ hormoni, medicamente și calmante. Cu toate acestea, terapia cu hormoni nu este recomandată femeilor care doresc să rămână însărcinate. Un studiu publicat în baza de date Cochrane a recenziilor sistematice a constatat că AINS sunt eficiente în reducerea durerii la femeile cu endometrioză.

Niciuna dintre terapiile disponibile promite să vindece un pacient. Găsirea unui medicament care ameliorează suficient simptomele și are efecte secundare cu care femeile sunt confortabile durează frecvent ceva timp pentru femei. Medicamentele sunt utilizate de obicei pentru a trata dureri severe și crampe care apar în timpul menstruației lunare a unei femei. Pentru a realiza acest lucru, calmantele și medicamentele pe bază de hormoni care împiedică ovulația. 

Majoritatea medicamentelor de control al nașterii s -a dovedit a reduce durerea determinată de endometrioză. Cu toate acestea, sângerarea retragerii, care apare la sfârșitul unui ciclu de pastile și seamănă cu disconfortul perioadei la unele femei încă provoacă durere. 

În general, laparoscopia este utilizată pentru a trata endometrioza. În mod alternativ, se efectuează o laparotomie, o tehnică chirurgicală care include tăierea prin abdomen. În ambele proceduri, implanturile endometriale sunt îndepărtate folosind căldură în timp ce pacientul este sub anestezie generală. 

Mai jos sunt prezentate câteva opțiuni de tratament disponibile pentru endometrioză:

1. Durere de durere 

Gradul de disconfort, profunzimea bolii și orice planuri potențiale de concepție trebuie luate în considerare, creând în același timp o strategie de management pentru endometrioză. Nu există niciun tratament pentru endometrioză, deoarece este o afecțiune cronică, cu toate acestea, există diverse opțiuni de medicamente care ajută la reducerea durerii.

Durerea și endometrioza din perioada sunt tratate frecvent folosind o clasă de analgezice cunoscute sub numele de medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (AINS). Unele dintre aceste medicamente sunt achiziționate „peste tejghea” în farmacii, în timp ce altele sunt obținute doar cu o rețetă, mai ales dacă sunt utilizate în doze mai mari. 

Opioidele sunt utilizate pentru ameliorarea durerii temporare atunci când alte medicamente nu sunt în măsură să gestioneze suficient durerile severe. Cu toate acestea, acestea sunt utilizate în mod normal ca ultimă soluție și doar pentru o perioadă scurtă de timp din cauza posibilității de dependență și a altor efecte negative. 

Înainte de a începe orice medicament nou, chiar și remedii fără vânzare, este crucial să discutăm cu medicul pentru a vă asigura că este potrivit pentru boala specială. Medicul ajută pacientul să determine cea mai bună metodă de gestionare a durerii pentru disconfortul adus de endometrioză. Este important să se investigheze metode non-droguri, inclusiv terapie termică, exerciții fizice ușoare, tehnici de relaxare și modificări dietetice.

2. Hormoni de suplement 

Medicamentele pe bază de hormoni împiedică ovarele femeilor să producă hormoni, limitând ovulația și menstruația lunară. Terapia hormonală reduce disconfortul prin prevenirea dezvoltării țesuturilor moi ale implanturilor endometriale. Cu toate acestea, nu este clar dacă aceste medicamente determină reducerea sau eliminarea în întregime a implantării endometriale. Când femeile încetează să mai ia medicamente hormonale, simptomele endometriozei continuă să se dezvolte frecvent. 

Semnele și simptomele endometriozei sunt atenuate de medicamente hormonale cunoscute sub numele de GnRH (hormon care eliberează gonadotropină). Cu toate acestea, în comparație cu pastilele, hormonii au efecte negative mai puternice: GNRH suprimă hormonul sexual feminin estrogen, ceea ce duce la insuficiență de estrogen. 

Medicamentele care conțin progestină sunt utilizate pentru a trata disconfortul endometriozei. Spotul (sângerare ușoară asemănătoare între cicluri), creșterea în greutate, simptomele depresive și scăderea impulsului sexual sunt printre efectele secundare potențiale ale progestinelor. 

LNG-Ius, cunoscut sub numele de sistemul intrauterin care eliberează levonorgestrel, este o bobină care conține progestină care este plasată în pântecele mamei. LNG-Ius a fost investigat ca o terapie adjuvantă la intervenția chirurgicală în gestionarea endometriozei. 

3. Chirurgie 

Atunci când simptomele endometriozei sunt severe, tratamentele convenționale au eșuat sau există indicatori particulari, cum ar fi endometriomele ovariene sau endometrioza infiltrată profundă (matriță), terapia chirurgicală pentru endometrioză este frecvent luată în considerare. Chirurgia este utilizată pentru a îndepărta țesutul endometrial, adeziunile și chisturile. Un studiu publicat în Jurnalul de ginecologie minim invazivă a constatat că chirurgia laparoscopică a fost eficientă în reducerea durerii la femeile cu endometrioză.

Metoda chirurgicală folosită pentru tratarea endometriozei cel mai frecvent este laparoscopia. Un laparoscop - un tub mic, iluminat, cu o cameră foto - este introdus în timpul operației chirurgicale pentru a inspecta și îndepărta implanturile endometriale după ce a făcut doar mici incizii în burtă. Leziunile sunt eliminate sau eliminate folosind metode de excizie sau de ardere.

O laparotomie se realizează în situații mai severe de endometrioză sau când laparoscopia nu este posibilă. Această procedură deschisă necesită o incizie abdominală mai largă pentru a ajunge și elimina țesutul endometrial. O histerectomie (îndepărtarea uterului) este o opțiune în cazurile în care endometrioza este răspândită și produce simptome semnificative care nu s -au îmbunătățit cu terapii anterioare. Impactul asupra fertilității și a sănătății generale trebuie luată în considerare cu atenție înainte de a trece acest tratament.

Endometrioza, care este infiltrarea profundă, dăunează organelor, inclusiv uretre, intestine sau vezică. Pentru a ușura simptomele și a spori calitatea vieții, excizia chirurgicală încearcă să elimine țesutul endometrial care s -a infiltrat grav aceste țesuturi.

4. Tratament de fertilitate 

Tratamentul de fertilitate pentru endometrioză variază în funcție de severitatea afecțiunii și a circumstanțelor individuale. În timp ce endometrioza face mai dificil să rămână însărcinată, multe femei cu boală reușesc să rămână însărcinată cu ajutorul unui tratament medical adecvat. 

Pentru a gestiona semnele și simptomele endometriozei și pentru a îmbunătăți fertilitatea, medicii prescriu medicamente hormonale, cum ar fi contraceptive orale, agoniști hormoni care eliberează gonadotropină (GNRH) și progestine. Atât dezvoltarea țesutului endometrial, cât și a iritației sunt suprimate cu ajutorul acestor medicamente. 

Accentul trebuie să fie pus pe declanșarea ovulației dacă endometrioza nu a dus la probleme structurale substanțiale. Pentru a crește posibilitatea concepției, medicii prescriu medicamente precum citratul de clomifen sau letrozol pentru a încuraja producerea multor ouă.

Este tratată endometrioza?

Da, există un remediu pentru endometrioză. Endometrioza nu poate fi vindecată complet, cu toate acestea, există numeroase tratamente care ajută la gestionarea simptomelor și la îmbunătățirea calității vieții unei persoane. 

Niciuna dintre terapiile disponibile promite să vindece un pacient. Găsirea unui medicament care ameliorează suficient simptomele și are efecte secundare cu care femeile sunt confortabile durează frecvent ceva timp pentru femei. Medicamentele sunt utilizate de obicei pentru a trata dureri severe și crampe care apar în timpul menstruației lunare a unei femei. Pentru a realiza acest lucru, calmantele și medicamentele pe bază de hormoni care împiedică ovulația. 

În general, laparoscopia este utilizată pentru a trata endometrioza. În mod alternativ, se efectuează o laparotomie, o tehnică chirurgicală care include tăierea prin abdomen. În ambele proceduri, implanturile endometriale sunt îndepărtate folosind căldură în timp ce pacientul este sub anestezie generală. 

Medicamentele pe bază de hormoni împiedică ovarele femeilor să producă hormoni, limitând ovulația și menstruația lunară. Terapia hormonală reduce disconfortul prin prevenirea dezvoltării țesuturilor moi ale implanturilor endometriale. Endometrioza, care este infiltrarea profundă, dăunează organelor, inclusiv uretre, intestine sau vezică. Pentru a ușura simptomele și a spori calitatea vieții, excizia chirurgicală încearcă să elimine țesutul endometrial care s -a infiltrat grav aceste țesuturi.

Endometrioza este o boală inflamatorie?

Da, endometrioza este considerată o afecțiune inflamatorie. Este o tulburare în care endometrul, țesutul care, în mod normal, aliniază interiorul uterului, se dezvoltă în afara uterului, de obicei în regiunea pelvină. Inflamarea cronică determinată de endometrioza țesut endometrial deplasat poate duce la o gamă largă de simptome și consecințe. 

Sistemul imunitar al organismului reacționează provocând inflamație atunci când țesutul endometrial este prezent în locuri neobișnuite. Sistemul imunitar identifică acest țesut ca extraterestru și începe un răspuns inflamator pentru a scăpa de el. Mediatorii inflamatori sunt eliberați în timpul procesului inflamator, care atrage celulele imune în locația deteriorată.

Inflamația legată de endometrioză are ca rezultat durere, edem și dezvoltarea țesutului cicatricial sau a aderențelor. La unele persoane cu endometrioză, inflamația cronică în zona pelvină este un factor în problemele lor de infertilitate.

Deși endometrioza provoacă inflamație, este crucial să ne amintim că este o tulburare complicată cu multe cauze de bază, cum ar fi dezechilibrele hormonale și susceptibilitatea ereditară. Cercetările sunt efectuate pentru a înțelege mai bine mecanica de bază a endometriozei, pentru a identifica cauzele sale precise și a crea tratamente mai eficiente.

Endometrioza este mortală?

Nu, endometrioza nu este în general asociată cu moartea directă, deoarece nu este considerată o tulburare fatală. Cu toate acestea, are o influență negativă substanțială asupra calității vieții unei persoane și are ca rezultat o serie de probleme care au nevoie de îngrijiri medicale. 

Cea mai frecventă indicație a endometriozei include dureri pelvine, perioade excretoare, durere în timpul sexului și infertilitate. Aceste simptome sunt prelungite și epuizante, afectând sănătatea fizică și emoțională a unei persoane. Endometrioza provoacă adeziuni, care sunt benzi anormale de țesut cicatricial care leagă organele împreună. În cazuri severe, acest lucru duce la complicații precum disfuncția intestinului sau a vezicii urinare.

Pacienții cu endometrioză trebuie să colaboreze îndeaproape cu personalul medical pentru a -și trata simptomele și pentru a avea grijă de efectele secundare potențiale. Pentru a îmbunătăți calitatea vieții și pentru a reduce efectele tulburării, diagnosticul precoce, tratamentul adecvat și monitorizarea constantă sunt recomandate.